Astăzi am primit scrisoarea, mirosind parfumul tău
Parcă te simțeam aproape, înger mic cu ochi de aștri,
Aș fi vrut să fiu cu tine, să te am la pieptul meu 
Să-ți strâng toate perlele, care-ți curg din ochii-albaștri.
 
Vălul negru de pe față, ți l-aș da ușor de-o parte 
Ți-aș zâmbi să te asigur, că voi fi mereu cu tine
Părul lung strâns într-un coc, l-aș lăsa curgând pe spate
Și-ntr-o cutie ți-aș pune, perlele de lacrimi fine.
 
Le-aș culege și ți-aș face, șirag să ți-l pui la gât 
Să îmi dai cadou un zâmbet și un răsărit de soare,
Și-n locul unde-au căzut, să îmi pun al meu sărut,
Și de-mi vei da și tu unul, pentru mine-ar fi zi mare.
 
Prietenii îmi sunt aproape, ai dreptate Veronică,
Cât este ziua de mare, lucrez dar gândul îmi zboară, 
Îmi lipsești rază de soare, ți-aș săruta gura mică 
Te-aș sorbi-ntr-o sărutare, trandafiri ți-aș pune-n poală.
 
Te aștept ca să sosești și-am să vin în calea ta
Mă voi ruga pentru tine, trenul să te-aducă-n zori;
În gară te-oi aștepta, cu flori de „Nu-mă-uita”,
Tu cu brațele deschise, să mă chemi, să mă-nfiori.